duminică, 4 octombrie 2009

Cu o multime de prieteni, dar totusi singura

De ce ma demoralizeaza un oarecare si intreg grupul de prieteni nu-mi pot readuce zambetul pe buze?Sunt intr-o perioada in care sunt foarte vulnerabila, ma dezamagesc persoane la care nu ma asteptam.Prietenii nu imi pot astupa golul,ruptura lasata de vorbele dure ale unora care nu ma cunosc deloc, dar isi permit sa-si dea cu parerea referitor la persoana mea. Se intampla tot mai des in ultima perioada. La inceput am crezut ca este doar o chestie de moment, dar acum realizez ca..nu este chiar asa roz lumea mea, dar nu-mi pierd speranta...o voi recolora. NU ma poate obliga nimeni sa cobor de pe norul meu pufos, chiar daca-mi perforeaza particele din el. Prietenii adevarati imi peticesc repede locurile expuse, dar, ca orice rana nu se vindeca niciodata complet. Inceputul de octombrie e trist..Imi ploua in suflet cu picaturi arse si-mi lasa urme adanci. Am primit un zambet care mi-a mai luminat ziua asta intunecata,cu toata ca stiu ca atunci cand primesti un zambet e bine sa-l daruiesti la randu-ti mai departe, de data asta sunt egoista si-l pastrez pentru mine.Pentru ca oricum sunt caracterizata fara a-mi fi cunoscute cu adevarat defectele si calitatile.


Multumesc Florin,Alin..,Mady si inca catorva.Deea sursa ta de buna dispozitie e intr-o dispozitie mai putin agreabila, dar niciodata nu-mi voi pierde speranta! Stiu ca am prieteni adevarati si le multumesc pentru increderea si prietenia oferita neconditionat.


Un comentariu:

andu spunea...

vreau si eu sa-ti daruiesc un zambet pot,pot???? :D:D eeee or sa se cam schimbe rolurile o sa fiu eu sursa ta de buna dispozitie si norocul tau .... si zambeste irinuca .... ca si inceputul de octombire in care norii sunt gri si grosi pot fi transformati in roz si pufosi ... pentru ca noi suntem singuri care ne putem colora viatza in ce culoare vrem noi:D:X:X: