joi, 16 iulie 2009

Ploaia....picaturi de suflet



E noapte...si ma trezesc brusc din somnul meu lin....visam la tine...visam ca esti acum cu mine si ne plimbam...ne plimbam mana-n mana asa cum facem de obicei..numai ca acum...in dupaamiaza asta, ploua...picaturile ma loveau numai pe mine..deasupra ta era senin...soarele te iubea numai pe tine ..te-am intrebat daca e adevarat ce vad...ce simt ..si imi spuneai ca.." tu simti si vezi numai ce vrei...imi poti controla si mie simturile..si privirea si tot"...iar eu te-am intrebat.."atunci de ce la mine ploua iar tu esti scaldat in soare si-n lumina...?" mi-ai spus ca nu stii ce vad eu dar ca la tine in viziunea ta...acolo unde suntem amandoi e soare si frumos in permanenta...iar daca ne separam..incepe ploaia..Mi-ai dat de gandit ...si am intors ideile pe toate partile si te tot intrebem..de ce sunt diferentele astea asa de mari intre ce e la mine si ce e la tine...lumile noaste parca nu mai erau impletite..nu mai era ca altadata cand vedeam amandoi aceleasi lucruri.. Picaturile de ploaie care ma udau...erau lacrimile mele...lacrimile mele ale caror cauza erai tu...sau faptele tale...ma indepartai de tine pe zi ce trece...incet,incet...pe masura ce inaintam eu prin ploaie iar tu prin lumina,soare si bucurie..mainile incepusera sa se separe..ni se separa fiecare deget...incet,incet...de parca ar vrea cineva sa ma chinuie incet,incet...cu cat era mai incet adancit cutitul in rana din sufletul meu, cu atat parca unii erau mai multumiti...incepusem sa plang..lacrimile mi se amestecau cu picaturile de ploaie..nu le mai puteam deosebi..dar eram fericita ca cel putin tu nu-ti poti da seama daca plang sau pe obraji mi se preling picaturi de ploaie...Am mers asa prin ploaie multa vreme.. cu fiecare pas pe care-l faceam te simteam din ce in ce mai departe de mine...

Se auzea ceva..un sunet placut urechii..ma linistea..cu toate ca simteam ca acel sunet imi aduce aminte de departarea ta fata de mine.. M-am trezit brusc..aveam geamul deschis iar afara...afara..incepuse ploaia...picaturile imi bateau in geam de parca ar vrea cu disperare sa-mi patrunda in camera..in suflet...M-am ridicat..si am simtit perna uda..lacrimile din vis erau reale ..picaturile de tristete din sufletul meu se impregnasera in perna...ramasesera acolo..blocate pentru totdeauna. M-am bucurat ca a fost doar un vis..si m-am indreptat spre geam...treptat, ploaia s-a potolit ..iar cerul a devenit senin...o coroana multicolora-l acoperea acum...strabatea zarea si-mi lumina inima...curcubeul aparuse dupa o ploaie torentiala...asa cum dupa orice lacrima urmeaza un zambet... Am zambit si eu stergandu-mi ultimele ramasite de lacrimi ramase pe obraji si m-am gandit la tine..sufletul mi s-a umplut de lumina si de buna dispozitie...Acum stiu ca atat timp cat tu imi vei fi alaturi picaturile sufletului meu vor ramane contopite,iar daca vei pleca...in lumea mea ploaia va fi nesfarsita...pana te voi regasi.



Niciun comentariu: